Editorial Februarie 2008 – Ghiocei cu brînză

EDITORIAL MARTIE 2008

 

 

Ghiocei cu brînză

 

 

Mai ţine cineva minte începutul din „Love story”, al lui Erich Segal, cînd eroul vorbea în tribuna goală a patinoarului despre dragostea lui pierdută: „ce poţi să spui despre o fată care iubea Bach, Beatles şi pe mine?”

Ei, eu zic aşa: ce poţi să spui despre luna Martie? În primul rînd că între mine şi această lună nu e nici o poveste de iubire.De şapte ani, cînd vin cele două luni pe care eu le consider în plus, Februarie şi Martie, mă trezesc că nu am ce  scrie despre ele. Ce să spui despre o lună care nu are nici zăpadă, nici iarbă verde? Despre Februarie că e de tranziţie şi despre Martie că e un Februarie mai lung pînă se aşează primăvara…

De şapte ani scriu acest editorial lună de lună, ceea ce înseamnă că am scris de cîte şase ori pînă acum despre fiecare Februarie şi Martie. Probabil fără să mă repet.Dar ce-oi fi putut să spun, că fix astea sînt lunile care nu au nici un specific gastronomic, adică nu le caracterizează nimic, nu creşte nimic din pămînt, decît ghioceii. Dar cum ar fi să propui reţeta de ghiocei cu brînză?!

Sîntem în aşteptarea Primăverii, şi poate de aceea sîntem un pic mai nervoşei. Cred că de fapt sîntem în aşteptarea verii. Termenul cred că se poate desface şi aşa: primăvară=prima vară. Adică cea dintîi vară. Urmînd apoi toate celelalte veri, pînă la Toamnă, care cred că ar putea fi ultima vară dintr-un an. Se spunea înainte despre ceva iminent, spre exemplu, că nu are cum să lipsească, aşa cum nu poate lipsi Martie din post. Apropos, astăzi însă cam cum să delimitezi postul, cum să zici că ţine de la Halloween cam pînă la Valentine’s Day, sau cum?!

Care ar fi deci postul lui Martie? Cred că nu trebuie să ne facem sînge rău din atîta lucru şi, în aceste încă lungi seri de încă iarnă să mîncăm cam tot ceea ce ne pofteşte inima şi ne îngăduie stomacul şi ficatul proprii, fără nici o legătură aşadar cu fructele, legumele şi carnea de sezon, care sînt admirabile dar nu există. Cu desăvîrşire. După tradiţie, nu se taie nici miel pe timpul ăsta, nici viţel, nici porc nici raţă legat de vreo datină. Se mănîncă generic, de la „garniţă” , de la rezerve, adică de la străvechiul depozit al cărnii în untură şi mai ales de la supermarket. Este o campanie aproape furibundă cu mîncatul sănătos. Da, mi-a zis cineva mai în vîrstă că e mai realist să vorbim despre mîncatul a orice cît eşti tu sănătos. Că după ce nu mai eşti sănătos, degeaba mai încerci să dregi oalele sparte. Aşa o fi, încă nu ştiu care este exact graniţa între vîrstele sănătăţii organismului. Ce ştiu este cam ceea ce văd, şi anume că începe să vină prima vară, care ne-a trimis deja primii ghiocei. Să ne bucurăm aşadar de ei privindu-i, şi să nu-i amestecăm cu brînză…

 


Stelian Nistor
Stelian NistorSucevean de origine, Stelian Nistor a terminat Liceul "Stefan cel Mare" Suceava, dupa care a absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica Bucuresti. Este actionar la Iulius Group, societatea care a relizat complexul comercial Iulius Mall Suceava.