Editorial Mai 2006 – O vedere din Bucovina

O vedere din Bucovina

 

Mi-am dorit încă din noaptea de Anul Nou să vină primăvara. Cînd a venit, m-a găsit prins cu treaba. N-am avut răgaz s-o bag în seamă cum se cuvine şi parcă a plecat prea repede, cam supărată. Nu-i bine să superi un anotimp, mai ales unul încă nematurizat cum e primăvara pe la noi. M-am dus după ea. Am avut noroc şi am mai prins-o, înainte să plece de tot, la mine în Bucovina.

Am fost pînă la prietenii mei din Sadova, la cinci kilometri de la ieşirea din Cîmpulung Moldovenesc înspre Vatra Dornei. Familia Ropcean, adică Ghiţă, Rodica şi fiul lor Remus, au o pensiune despre a cărei descoperire m-am hotărît tare greu să scriu, parcă din teama de a nu mi-o lua cineva. M-am simţit întotdeauna atît de liniştit acolo încît mi-a fost parcă teamă că, o dată cu adresa, o să-mi ia cineva şi liniştea.

Deşi sînt o familie de intelectuali, Rodica asistentă medicală la spitalul din oraş, Ghiţă inginer, posesorii unei biblioteci de invidiat, cei doi păstrează cu sfinţenie curăţenia şi căldura străbunilor lor, stăpînii dintotdeauna a pămînturilor şi pădurilor Obcinelor Bucovinei.

Ce mîncăruri bune ştie să pregătească Rodica şi cum ştie Ghiţă să te facă să simţi ospitalitatea ca pe ceva firesc şi meritat, mai rar! Ce privelişte se deschide din cerdacul lor de lemn natur, făcut gospodăreşte, şi pentru ca să apere de soare pielea bucureştanului fiţos, iar pot zice că mai rar!

E muncă grea pentru un turist ca mine. Ziua, între cele trei mese îmbelşugate, tolănit într-un fotoliu de răchită în lumina blîndă care curge printre crengile brazilor, cu ochii plini de verdele de care mi-a fost atîta dor. Seara, tot acolo, asupra unui pahar de frăguţă, un vin făcut de gazdă cu mîna lui din „poamă” special adusă din Ardeal, filosofînd cu Ghiţă, a trai bun, pe toate temele pămîntului…

Dacă aş avea cum să ajung acolo în fiecare week-end, alta zic eu că ar fi soarta omenirii…

Dar hai să vă spun cum a fost cu prinderea primăverii în flagrant delict de înflorire. Mi-a spus Ghiţă la telefon că la ei abia au înflorit vişinii şi am şi plecat. Am prins o zi de Duminică de sărbătoare în care lumea se odihnea şi prin sat te puteai întîlni doar cu vişini, meri şi liliac în floare, pe fondul coastelor de munte line, gătite de curînd cu verde crud, ca şi pădurea din jur.

La întoarcere aştepta fierbinte ciorba rădăuţeană şi ficatul proaspăt de viţel pe jar…Nu vă mai spun ce ardei iuţi muraţi în moare de castraveţi şi deci ce castraveţi muraţi cu un uşor iz de iute…mamă-mamă! Şi prăjitura, ce sărbătoare de gusturi…

Acum, cînd scriu, îmi dau seama că de fapt vă scriu vouă ca pe o vedere cu gust şi miros de Bucovina, ca şi cum n-aş mai fi plecat de acolo…Aştept următorul sfîrşit de săptămînă şi dacă nu s-o putea să fiu acolo, măcar voi citi alături de dumneavoastră aceste rînduri de tihnită, gustoasă şi senină aducere aminte…

Stelian Nistor

 

 

 


Stelian Nistor
Stelian NistorSucevean de origine, Stelian Nistor a terminat Liceul "Stefan cel Mare" Suceava, dupa care a absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica Bucuresti. Este actionar la Iulius Group, societatea care a relizat complexul comercial Iulius Mall Suceava.