Editorial Mai 2011

Nouă ani şi la mulţi ani!

De fix nouă ani apare această revistă. Revista noastră: cititori şi realizatori deopotrivă. Ţin mult la acest adevăr dovedit în timp, şi anume faptul că ne-am format aproape ca un club select, într-o caldă înfrăţire intelectuală şi afectivă, dumneavoastră, cititorul, şi noi, realizatorii ei.

Ştiaţi că de nouă ani echipa care face revista de la început a rămas aceeaşi? Nu a plecat nimeni. Sigur, s-au mai adăugat oameni noi şi de calitate în redacţie şi în management. Şi dumneavoastră, cititorii, v-aţi înmulţit, şi a trebuit să vă facem faţă.

Şi eu am rămas, cel puţin pentru acest proiect, acelaşi. De nouă ani scriu această rubrică, zisă „editorial”. Uneori nu scriu ce trebuie. Scriu ce simt, mai dulce-amărui, dar cu dragoste. Nu sînt scriitor. Nu sînt gazetar. De aceea colegii nu mă ceartă. Ar fi trebuit ca pînă acum să mă fi profesionalizat cumva. Scriu însă nu despre subiecte ci despre simţiri. Asta cred eu că ne uneşte pe toţi, indiferent de pregătirea pe care o avem: simţirea. Sentimentele. Mai bine zis capacitatea de a mai „simţi” sentimentele. Încă. Mă bucur de încă o primăvară, deşi mă apropii de „etatea” care începe să se măsoare în numărul de toamne…Nu credeam, ca fiecare om, că îmbătrînirea mi se poate întîmpla şi mie. De aceea cred că ea s-a şi produs doar fizic, ca în parabola cu portretul lui Dorian Grey. Sufletul mi-a rămas suficient de tînăr ca să-şi permită să fie…simţitor! Sînt convins că şi la dumneavoastă e la fel.

Au înflorit superb magnoliile şi asta ţine atît de puţin! Mizeria însă e în jurul nostru tot anul, nu are anotimp. Şi ticăloşia. E atîta mizerie şi ticăloşie în jurul nostru, încît, oricît de dedicaţi profilului gastronomic am fi, nu putem să ne facem că nu vedem. Dar eu propun nu să nu vedem sau să ne facem că nu vedem, ci de fapt să nu vedem numai răul. Să mai vedem şi partea frumoasă a vieţii. Partea frumoasă a vieţii noastre care curge şi trece şi ea odată cu noi, fără să ne întrebe dacă sîntem sau nu de acord. Şi uneori, de cele mai multe ori, nici nu o băgăm în seamă. Ridic ochii către florile magnoliei şi simt cum mi se ridică de pe suflet o parte din griji ca un abur. E mai bine. Frumoasă clipă! Hai să încercăm împreună acest firesc dar minunat exerciţiu. Care nu găsiţi magnolie, merge şi corcoduş, că şi corcoduşul, ca pom înflorit, e aproape de Dumnezeu! Vedeţi că mai putem simţi frumosul şi binele de lîngă noi?!

De fix nouă ani apare această revistă. Revista noastră: cititori şi realizatori deopotrivă. Ţin mult la acest adevăr dovedit în timp, şi anume faptul că, într-o caldă înfrăţire intelectuală şi afectivă, ne-am format aproape ca un club. Select. Dumneavoastră, cititorul, şi noi, realizatorii ei. La mulţi ani !


Stelian Nistor
Stelian NistorSucevean de origine, Stelian Nistor a terminat Liceul "Stefan cel Mare" Suceava, dupa care a absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica Bucuresti. Este actionar la Iulius Group, societatea care a relizat complexul comercial Iulius Mall Suceava.