Editorial Martie 2007

Drob-drob să-nălţăm!

Îmi vine în minte o imagine de film. E cam ca într-un film cu o aşezare adormită, nemişcată, în care parcă se aud ciulinii purtaţi de vînt pe strada principală. Dintr-odată, un copil bucălat vine în fugă din capul străzii strigînd din toate puterile: Viiine Paşteleeeee!

Şi atunci se deschid dintr-odată toate ferestrele, toate uşile şi toate buzunarele. Lumea năvăleşte la viaţă ca după secetă şi foamete. De regulă, Paştele aducea primăvara. Parcă aşa ţin eu minte că se marca schimbarea vremii rele cu speranţa de vremuri mai bune. Şi asta se cerea sărbătorit! Dacă ar fi să ne luăm după vremea  primăvăratică, de data asta Paştele ar fi putut să vină încă de dinainte de Crăciun.

Doamne, ce prilej de sărbătoare ni se arată! Noi românii, chiar şi aşa europeni cum sîntem de vreo trei luni încoace, fugim de sărbători în toate părţile. Nu, nu de ele fugim, ci cu ocazia lor, mai fugim un pic  de la servici! Sîntem absolut gata să facem sărbătoare din orice zi lucrătoare, darămite din …Paşte!

Paştele înseamnă, pentru cei care se preocupă de bucătărit, în primul rînd miel. Mielul e, oricum ai da-o, mai mic ca porcul. Dacă ar fi să te iei după asta, Paştele ar trebui să fie şi el ceva mai mic decît Crăciunul. Dar nu, nu ne stă în obicei să lăsăm lucrurile aşa. Porc se mănîncă tot anul, dar miel-miel, numai o dată.

Borşul de miel, care în principiu ar trebui să fie cam la fel peste tot, că doar peste tot e de miel, are mii de chipuri. Orezul, leuşteanul, oţetul şi ceapa verde se combină în el în zeci de feluri. În fiecare colţişor al ţării, se face un pic altfel. Fiecare gospodină are dichisul ei care îi deosebeşte bucatele de cele ale vecinei de peste gard, deşi de multe ori fac schimb de reţete.

Clasica friptură de miel, n-are două gusturi la fel pe aceeaşi scară de bloc, darămite în două regiuni istorice ale ţării!

Stufatul, mă refer la stufatul de miel, bunătate unică pe faţa pămîntului, e deja o treaptă mai sus de trecut pe masa de sărbătoare. Prazul are un cuvînt greu de spus aici, dar se lasă mai prejos, cu toată mîndria lui oltenească,  pentru a spori dulceaţa cărnii.

Iar la urmă, doamnelor şi domnilor, superinvitatul special al evenimentelor pascale, regele mesei de Paşte: drobul!

Aici se arată măiestria, măreţia, generozitatea şi talentul fiecărei gospodine. La drob. Cam de pe la drob, în economia mesei, se începe şi  şpriţul, pentru noi, bărbaţii. De aia e şi aşa de important, că dacă te laşi pe spate mulţumit de drob, alta este faţa lumii! De aici începe depănarea  poveştilor, cam aceleaşi în fiecare an, dar ce mai contează, dacă drobul a fost magnific şi vinişorul rece şi uşurel?!

Aşa că, după cum vedeţi, înţelegînd eu cu de-amănuntul firea acestei sărbători, vă las liniştiţi şi mulţumiţi în jurul mesei. Şi dacă se poate şi un pic fericiţi, aşa cum se cuvine după Paştele luminos şi fericit pe care vi-l doresc şi în acest an.

Stelian Nistor


Stelian Nistor
Stelian NistorSucevean de origine, Stelian Nistor a terminat Liceul "Stefan cel Mare" Suceava, dupa care a absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica Bucuresti. Este actionar la Iulius Group, societatea care a relizat complexul comercial Iulius Mall Suceava.