Editorial Noiembrie 2008

EDITORIAL DECEMBRIE 2008-11-22

Anul Nou cu oameni vechi

Măi nenică, cum ar spune o cunoştinţă de-a mea într-o încercare de a fi simpatic, în perioada cuprinsă între Crăciun şi Anul Nou ne convertim toţi la un creştinism militant efervescent, lesne recognoscibil prin apariţia frisoanelor de febră a cumpărăturilor. Cu cît aduni mai multe produse în cămară, pe balcon şi în frigider pentru mesele festive aferente celor două evenimente, cu atît parcă eşti mai evlavios.
Nimeni nu încearcă, pentru că nici nu ar avea cum să reuşească, să oprească pe altcineva din cursa cumpărăturilor cum nu poţi opri America şi Rusia din cursa înarmărilor. Dealtfel, consumul de energie, chiar dacă aici vorbim de energie comercială, gastronomică şi creatoare, este cam egal în ambele situaţii. An după an repetăm ca nişte jucării cu cheie aceleaşi mişcări de mers prin magazine de tot felul şi de umplut cămara, balconul şi frigiderul. Transpirăm pe la cozi cîteva zile bune, ca să stăm la masă doar cîteva ore. Nu că numai pentru atît ne-ar ajunge proviziile, dar pe la trei-patru din noaptea de Anul Nou, ştiţi deja, ne apucă somnul. Toate bunătăţile rămîn dacă nu chiar pe masă, oricum, pe aproape: în cămară, pe balcon sau la frigider, alea mai sensibiloase (salata de beof, par example). Ei, şi acum, doamnelor şi domnilor, vă prezentăm secretul lui Polichinele, cel ştiut de toată lumea: cel mai bun gust din lume îl are mîncarea de sărbătoare mîncată rece sau încălzită, dar a doua zi!
A doua zi pentru că, epuizaţi de campania de cumpărături, luaţi cu emoţia petrecerii, cu certurile asupra ţinutei şi a listei invitaţilor, cînd ne aşezăm şi noi la masă, abia dacă gustăm cîte un pic din fiecare fel. Reţinem însă, în subconştientul papilar, gusturile cu care dorim să ne mai întîlnim, pe îndelete, fără cravată, fără musafiri, doar în pijama şi papuci a doua zi. Ca un fel de emisiune „dacă doriţi să revedeţi”. Alta este foamea de după chef, alta este plăcerea gustului…Nu te mai uiţi la ceas, ci doar la oala din care faci transferul în farfurie.
The day after, cum ar spune vreun englez manierat, dacă am folosi aşa ceva pe la noi.
Mai ţineţi minte o vorbă din popor care zicea cam aşa: ăsta sînt şi n-am ce-ţi face, altul mama nu mai face?!
Doamnelor şi domnilor, am plăcerea să vă anunţ că, dacă nu ştiaţi, iar vine Anul Nou şi că, oricum am da-o, tot ăştia sîntem! Vom intra în noul an tot noi, aşa cum n-am reuşit să ne schimbăm în anul ce a trecut. Cu aceleaşi obiceiuri, bune-rele, pe care cu atîta trudă le-am dobîndit în anii din urmă, cu aceleaşi dorinţe a căror speranţă de împlinire ne ţine în picioare an după an, cu aceiaşi oameni pe care ni i-a pus Dumnezeu în drumul vieţii pînă acum: rude, prieteni, duşmani, colegi de servici, cîte-o vecină, cîte-un vecin, mulţi trecători…Tuturor, acestora şi la cei viitori, precum şi nouă şi vouă: Anul Nou cu bine, celor mai apropiaţi le doresc chiar Anul Nou cu mine, sănătate, că-i mai bună decît toate şi „La mulţi ani”!

Stelian Nistor

P.S. Vă doresc şi un pic de iubire, dacă mai aveţi puţin loc, dacă nu vă supăraţi şi evident, dacă se poate!


Stelian Nistor
Stelian NistorSucevean de origine, Stelian Nistor a terminat Liceul "Stefan cel Mare" Suceava, dupa care a absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica Bucuresti. Este actionar la Iulius Group, societatea care a relizat complexul comercial Iulius Mall Suceava.